Oradea.Net
21°C
Oradea





Adresa de E-mail Parolă
Încă nu eşti membru? Înregistrează-te - Ţi-ai uitat parola? Solicită una nouă


Statistica ultimei ore
Vizitatori ultima oră: 223

Utilizatori ultima oră: 102

Total înregistraţi: 46,937
Facebook




Vezi discuţia
Oradea.Net - Forum Public - Discutii Generale
Sănătatea.
Utilizator
Parolă

Printează discuţia

  Sănătatea.
by: kares, 07-03-2009 02:29 AM (#1)

Stimaţi Vizitatori !

Tema principală este Sănătate generală.Vă rog să citiţi cu multe atenţie.Dacă se poate colaboraţi cu medicul.Vă rog să-l vizitaţi regulat.Puteţi să citiţi mai multe la situri :
http://groups.goo...a-naturist
http://groups.goo...te-general
http://kares.romb...
Vizitaţi situl Sănătatea noastră,unde găsiţi multe informaţii despre sănătate !Cel mai noi articoli se află aici !
Link : http://groups.goo...teanoastra
Cu stimă
Kares


Index alfabetic boli: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Sectiuni Boli & Afectiuni:

* Boli de piele
* Afectiuni ale ochilor
* Boli cardio-vasculare
* Boli digestive
* Boli respiratorii
* Boli renale
* Boli endocrine
* Afectiuni neurologice



* Diabet, boli de nutritie si metabolism
* Boli genitale
* Boli ale oaselor, muschilor si articulatiilor
* Alergii si boli imunologice
* Afectiuni ORL
* Tulburari psihice
* Tulburari ale sexualitatii si reproducerii
* Boli de sange



* Afectiuni in timpul sarcinii
* Boli cu transmitere sexuala
* Boli la copii
* Tumori benigne si cancer
* Boli infectioase
* Boli rare, sistemice, genetice, autoimune

Medicină naturistă.





Sectiunea de Medicina Naturista este un ghid introductiv in paleta larga de terapii complementare. Va prezentam astfel informatii utile despre homeopatie, fitoterapie, cromoterapie, acupunctura, aromaterapie, dietoterapie, yoga si alte terapii naturiste.
Orientarea pacientilor catre medicina naturista este o tendinta tot mai accentuata in ultima perioada, motiv pentru care consideram absolut necesara o informare cat mai buna pe aceasta tema. Exista pericolul ignorarii anumitor tratamente medicale clasice si inlocuirea acestora cu tratamente naturiste sau alternative prost aplicate sau interpretate.
Unii medici naturisti sau doar comercianti ai unor produse naturiste pot fi uneori agresivi, traind cu certitudinea ca orice boala poate si trebuie sa fie tratata printr-un regim naturist. O polemica pe aceasta tema este binevenita si am creat in acest sens o sectiune pe Forum. Ne-am dori ca cei care au urmat tratamente de medicina naturista sau alternativa sa isi povesteasca experienta lor, succesul sau insuccesul tratamentului naturist. Ar fi de un real folos pentru noi toti.
Ar fi de dorit sa existe si studii clinice intemeiate pe anumite tratamente naturiste, dar din pacate nu ne putem lauda inca cu asa ceva.
Am aprecia ca si medicii care practica terapii complementare sa isi argumenteze cu dovezi si informatii verificate tratamentele si principiile pe care le recomanda.

Sunteti pro medicina naturista si aveti argumente pentru acest domeniu, trimiteti-ne articolele dvs si dupa ce vor fi analizate de editorii ROmedic le vom publica in sectiunea de Medicina naturista de pe siteul nostru.

Daca sunteti contra medicina naturista aveti posibilitatea sa ne scrieti dezamagirile dvs pe Forum.


Metoda ayurvedica traditionala de purificare si curatare a sangelui - Raktamoksha
Sectiunea: Gestionarea bolii - Chikitsa
Toxinele prezente in tractul gastro-intestinal sunt absorbite in sange si circula prin organism. Aceasta afectiune se numeste toxemie, fiind cauza principala a infectiilor repetate, hipertensiunii si altor afectiuni circulatorii - atacuri repetate de afectiuni cutanate precum urticarie, herpes, eczeme, acnee, scabie, mancarime cronica....[continuare]

Terapia prin vomitare - Vaman
Sectiunea: Gestionarea bolii - Chikitsa
Atunci cand este prezenta congestia pulmonara cauzata de atacuri repetate de bronsita, raceli, tuse sau astm, tratamentul ayurvedic indicat este vomitarea, pentru a elimina kapha ce cauzeaza exces de mucus. ...[continuare]

Masuri de pre-purificare - Purvakarma
Sectiunea: Gestionarea bolii - Chikitsa
Inainte de a incepe operatiile de purificare este necesara o pregatire a corpului, prin procedurile numite snehan si swedan....[continuare]

Terapie prin clisma - Basti
Sectiunea: Gestionarea bolii - Chikitsa
Locul predomonant vata este colonul. Basti implica introducerea in colon al unui amestec de ulei de susan si anumite preparate din plante intr-un mediu lichid. Basti este cel mai eficient tratament pentru tulburari vata....[continuare]

Administrare nazala - Nasya
Sectiunea: Gestionarea bolii - Chikitsa
Nasul este poarta catre creier si poarta catre constiinta. Administrarea nazala se numeste nasya. Excesul de umori corporale acumulate in sinusuri, gat, nas sau zone din cap este eliminat prin cel mai apropiat orificiu - nasul....[continuare]





Sectiuni:

* Ayurveda
* Acupunctura
* Apiterapie
* Analiza bioenergetica
* Aromaterapie
* Biorezonanta
* Chiropractica
* Cromoterapia
* Dietoterapie
* Detoxifierea
* Electrosomatograma - DDFAO
* Feng Shui
* Fitoterapie
* Homeopatie
* Iridologie
* Galvanopunctura
* Gemoterapia
* Grafoterapia
* Haptonomie
* Hipnoterapie
* Meloterapia - Terapia prin muzica
* Naturopatie
* Masajul chinezesc Tuina (Tui Na)
* Magnetoterapie
* Reflexoterapie
* Sofrologie
* Shiatsu - Masaj japonez
* Tehnica Alexander
* Terapia prin dans
* Terapia radianta - Reiki
* Taiji Quan (sau Tai chi)
* Terapia prin ras
* Terapia prin arta
* Tratamente cuantice
* Yoga
* Zooterapia - Terapia cu animale de companie
* Alte terapii naturiste
* Reguli de autoingrijire naturista

Nu stii in ce sectiune sa cauti? Vezi lista articole

Cititi si despre:

Gestionarea bolii - Chikitsa » Terapie prin purgatie - Virechan
Cele sase gusturi » Dulce
Cele sase gusturi » Sarat
Cele sase gusturi » Acru
Cele sase gusturi » Amar
Cele sase gusturi » Picant
Cele sase gusturi » Astringent
Cele trei tipuri de constitutie Dosha » Vata: Energia miscarii
Cele trei tipuri de constitutie Dosha » Pitta: Energia digestiei si a metabolismulu
Cele trei tipuri de constitutie Dosha » Kapha: Energia lubrifierii

Metode naturiste .


Sunt nişte metode naturiste foarte benefică.Trebuie să consultaţi cu medicul.Trebuie să citiţi cu multe atenţie. Sper , că va fi folos aceste informaţii.





Acupunctura

* Introducere
* Cum se procedeaza



* Cum actioneaza
* Ce trateaza


Introducere

Acupunctura este una din ramurile medicinii traditionale chineze (MTC) alaturi de fitoterapie (tratamente pe baza de plante), masaj si gimnastica energetica (Qi gong). Toate aceste metode terapeutice au o baza teoretica comuna: Teoria Yin - Yang, Legea celor 5 Elemente, Teoria punctelor si meridianelor energetice, Legile corespondentei intre organele interne si tesuturi, organe de simt etc.

Metoda de tratament veche de 5000 ani, acupunctura s-a raspandit din China pe intreg continentul asiatic, pentru ca apoi sa castige tot mai multi adepti in Occident. Popularitatea acestei metode stravechi se bazeaza pe doua teorii fundamentale:
- Corpul este strabatut de diverse energii (Qi) de-a lungul a 12 meridiane. De buna circulatie a energiei depinde starea de sanatate si echilibrul: daca fluxul de energie este intrerupt, sanatatea se degradeaza.
- De-a lungul meridianelor exista zone cutanate privilegiate sau puncte, a caror stimulare cu ajutorul unor ace permite restaurarea fluxului de energie.

La medicul acupunctor veti auzi vorbindu-se de Frig, Caldura, Foc, Vant, Flegma, Umezeala, Emotii negative etc. Cele mai multe sunt notiuni noi in spatiul cultural romanesc, dar in curand ne vom familiariza cu ele.
Nu va impacientati daca veti auzi medicul acupunctor spunand ca aveti o afectare a ficatului cand va supara ochii, sau ca aveti o afectare a rinichilor daca va supara urechile. E vorba in acest caz de afectari energetice, care nu presupun neaparat o boala organica.

Cum se procedeaza

Adresarea la medicul acupunctor presupune 2 etape:
1. Consultul initial , pe baza caruia medicul stabileste diagnosticul si conduita terapeutica. Acest consult are durata variabila, în functie de complexitatea cazului fiecarui pacient. Consultul consta în:
• dialogul între medic si pacient prin care se urmareste aflarea datelor semnificative cu privire la boala.
• palparea pulsului pacientului
• inspectia limbii pacientului
• palparea unor zone si puncte speciale care pot fi dureroase
2. Tratamentul, care consta în înteparea a diverse puncte cu ace speciale, de grosime mica si lungimi diferite. În functie de necesitati, numarul de ace folosite în cursul unei sedinte variaza între 10 - 20. La fiecare sedinta, medicul reevalueaza starea pacientului prin dialog si prin palparea pulsului si inspectia limbii. Dupa caz, tratamentul poate presupune si aplicarea de ventuze, masaj, electroacupunctura, sau diverse metode de sângerare, printre care si cea a venelor sublinguale.

Durata
În principiu, o sedinta de acupunctura dureaza între 20-30 minute. O cura consta în 10 sedinte efectuate zilnic sau la 2 zile. Durata efectiva a tratamentului se va stabili de la caz la caz. De obicei, bolile recente si usoare, la pacienti tineri, se pot rezolva în mai putin de 10 sedinte. Bolile vechi, mai avansate si la pacienti vârstnici, pot necesita mai mult de 10 sedinte si uneori tratament periodic de întretinere.

Cum actioneaza

Scopul tratamentului prin acupunctura este echilibrarea functionarii organismului. Se urmareste eliminarea urmarilor factorilor ce produc boala, cresterea rezistentei proprii a organismului la îmbolnavire, refacerea energiei afectate a diferitelor organe etc.

Ce trateaza

» Tulburari ale starii generale: oboseala cronica, astenie.
» Boli neuropsihice: insomnii, neurastenii, depresii, iritabilitate, nervozitate.
» Boli neurologice: nevralgii (faciale, trigeminale, dentare, intercostale, zona Zoster), vertij, ameteli, rau de miscare, pareze, paralizii, lombosciatice, discopatii.
» Boli osteo-musculo-tendinoase: dureri cauzate de deformarea coloanei, artroze, spondiloza, entorse, tendinite, dureri musculare, dureri articulare, torticolis, crampe musculare.
» Tulburari circulatorii: arterita, varice, furnicaturi, amorteli, sindrom Reynaud (mâini si picioare reci).
» Boli respiratorii: sinuzite, rinosinuzite, astm bronsic, bronsite, rinite alergice.
» Boli cardiace: tratament adjuvant al crizelor de angina pectorala, prevenirea infarctului miocardic, tulburari functionale (palpitatii, tahicardii), hipertensiune.
» Boli digestive: dispepsii, gastrite, ulcere gastroduodenale, colite, flatulenta, hemoroizi, patologie biliara si hepatica (tratament de întretinere în hepatite cronice, ciroze hepatice, colecistite).
» Boli urogenitale: cistite, infectii cronice, impotenta, frigiditate, sterilitate, adenom de prostata, fibromatoza uterina.
» Boli endocrine: hipotiroidie, hipertiroidie, noduli mamari, ovare polichistice, dismenoree, tulburari menstruale.
» Boli O.R.L.: otite, faringite, laringite.
» Boli oftalmologice: infectii, ptoze palpebrale, strabism, miopie etc.
» Altele: migrene, alergii, unele forme de eczeme cutanate, tratament adjuvant în terapia obezitatii si împotriva fumatului.

Apiterapie

* Introducere in apiterapie
* Istoric



* Administrare
* Indicatii terapeutice


Introducere in apiterapie

Apiterapia are o istorie la fel de lunga ca si cea a apiculturii. Ea consta in utilizarea produselor recoltate, modificate sau secretate de albine: miere, propolis, polen, laptisor de matca si venin, atat in scopuri dietetice cat si terapeutice.

La inceputul anilor 1950, studiile desfasurate in intreaga lume au dus la o mai buna cunoastere a calitatilor atribuite in mod traditional mierii si propolisului. In plus, ele au descoperit binefacerile, pana atunci necunoscute, ale polenului si laptisorului de matca.

Cu toate acestea, dintre toate produsele apicole, cea mai buna si veche utilizare in scop terapeutic o are veninul de albine – utilizat pentru tratarea afectiunilor reumatismale si articulare cronice, a unor boli inflamatorii (tendinita, bursita) precum si pentru scleroza in placi.

Studiile recente au permis identificarea, in parte, a componentelor responsabile pentru actiunea benefica a veninului. Intr-adevar, analiza chimica a veninului de albine a scos la iveala o anumita cantitate de agenti antiinflamatori. In general, oamenii de stiinta sustin ca aceste componente au o actiune tonifianta si stimulatoare, intarind sistemul imunitar si contribuind la detoxifierea organismului.

Istoric

Cunostintele despre utilizarea medicala a veninului de albine dateaza inca din antichitate. Hipocrate, parintele medicinii, considera veninul de albine drept un remediu ideal pentru tratarea artritei si a problemelor articulare. In secolul XIX, medicul austriac Phillip Terc, un pioner al apiterapiei in medicina moderna, utiliza veninul de albine pentru tratarea bolilor reumatismale. El afirma ca nicio complicatie nu a aparut in cei 25 ani in care a tratat peste 500 pacienti care sufereau de reumatism.

In 1928, Franz Kretchy a pus la punct o tehnica ce permitea renuntarea la aplicarea directa a veninului. Pacientul inceteaza a mai fi supus intepaturilor albinelor, veninul acestora fiind injectat cu ajutorul unei seringi. Aceasta practica a trezit interesul intregii comunitati, dar a suscitat si multe controverse

Administrare

Veninul poate fi administrat fie in mod direct prin intepaturile albinelor, fie cu ajutorul unei seringi ce contine o solutie de venin diluat. Metoda traditionala, care se mai practica si astazi, consta in punerea albinelor vii direct pe pielea pacientului, in special pe zonele dureroase sau chiar pe punctele de acupunctura. Se asteapta apoi ca albinele sa intepe pacientul. Imediat dupa ce acul intra in piele, albina isi pierde o parte a abdomenului si moare in cateva ore. Pentru a gasi o alternativa la aplicarea directa a albinelor, diverse tehnici permit extragerea veninului fara a mai provoca moartea insectelor.

In prezent exista numeroase produse pe baza de venin de albine, sub forma de crema, lotiune, comprimate, picaturi, pastile, utilizate in tratamentul unor afectiuni diverse, printre care artrita, afectiunilor cutanate si inflamatiile tendoanelor sau ale articulatiilor.

In China, acupunctura a fost asociata cu veninul de albine pentru tratarea epilepsiei, a incontinentei urinare si a afectiunilor artritice, tratate in mod traditional cu albine vii. Metoda consta in introducerea acului de acupunctura intr-o solutie de venin sau in aplicarea solutiei direct pe punctul de acupunctura.

Pentru a trata o tendinita, de exemplu, doua sau trei sedinte a cate 2 -10 intepaturi sunt suficiente. Pentru o afectiune grava, precum scleroza in placi, tratamentul poate fi esalonat pe o perioada mai lunga si necesita 2 sedinte pe saptamana, a cate 25 -30 intepaturi fiecare.


Indicatii terapeutice

In ciuda absentei dovezilor stiintifice, apiterapia cu venin de albine este utilizata de mii de persoane care sufera de boli cronice, in special de artrita reumatoida si de scleroza in placi.

Niciun studiu riguros nu sustine afirmatia ca veninul de albine poate vindeca o boala. De altfel, numeroase incertitudini planeaza asupra concentratiei veninului de albine ce trebuie utilizat si a numarului ideal de injectii. In plus, tinand cont de numarul mic de studii asupra eficacitatii si a riscurilor prezentate de aceasta practica, apiterapia nu ar trebui sa inlocuiasca tratamentul prescris.

Aceasta terapie este dureroasa si dificil de administrat. Atunci cand este utilizata, este necesara supravegherea medicala. Chiar daca efectele secundare ale veninului de albina sunt in general moderate iar pacientul nu este alergic, el trebuie totusi pregatit in eventualitatea unui soc anafilactic.
De altfel, persoana poate dezvolta o alergie chiar si la cateva saptamani dupa ce este intepata de albine. O reactie alergica netratata poate fi fatala.

Biorezonanta

TEST intro:

Recent cercetatori rusi si germani au demonstrat ca organismele viiproduc semnale electromagnetice incepind chiar de la nivel celular, cuun spectru foarte larg. Aceste semnale dirijeaza toate proceselebiochimice din organism si sunt responsabile de generarea vietii si desfirsitul ei. Inceputul oricarei boli se produce la nivel functional,al schimburilor de informatie electrica. Desi nu putem inca analizasemnalele electromagnetice cele mai subtile, putem sa analizamschimburile bioelectrice la nivelul macro al organismului, pe acestabaza putind fi analizata cu mijloace moderne, starea de sanatate.

Schimburilede la nivel celular sunt nu numai electrice dar si electromagneticeproducindu-se intr-o anumita gama de frecvente. Este descris si unschimb de fotoni (biofotoni) cu un rol foarte important in comunicareainformatiei. De altfel cercetatori rusi au aratat ca acele caienergetice cunoscute din cele mai vechi timpuri, numite meridiane,raspund la stimuli luminosi aplicate in punctele de acupunctura,functonind ca niste cai optice (fibre optice) care conduc energia sprecentrele energetice si o distribuie organelor interesate prinintermediul sistemului nervos vegetativ. (Recent se pare ca un model decomputer bazat pe fibre optice si energie fotonica a fost dejaexperimentat)
Cum actioneaza tratamentul prin biorezonanta?

Asa cum s-a mentionat anterior organismul este o sursa de de oscilatii electromagnetice de slaba intensitate. Aceste oscilatii sunt numite fiziologice sau armonice, fiind caracteristice organismului sanatos.Daca o persoana se imbolnaveste sau unul din organele sale ajunge sa functioneze disproportionat, atunci apar surse de oscilatii noi, patologice, care duc la ruperea echilibrului fiziologic (homeostazic) al organismului.

Daca organismul prin propriile sale forte, nu poate stabili un echilbru intre oscilatiile fiziologice si cele patologice, reducand la minimum influentele patologice, atunci boala are toate conditiile sa se manifeste si sa progreseze. Fluctuatiile electromagnetice sunt culese cu ajutoul unui electrod si conduse prin cablul electric la dispozitivul de analiza unde sunt selectate reformatate si divizate in oscilatii fiziologice si patologice. Compnente ale acestor oscilatii sunt transmise inapoi la sursa constituind astfel un mecanism feedback.
Terapia prin biorezonanta elibereaza organismul de blocajele energetice produse de factorii patogeni. Lipsa efectelor secundare si raspunsul prompt al organismului permite reducerea sau inlaturarea completa a tratamentelor medicamentoase, actioneaza ca si terapie alternativa atunci cand este imposibil sa se obtina efecte de durata numai cu terapia conventionala, sau este folosita complementar impreuna cu alte terapii alopate in sensul dirijarii restaurarii si normalizarii proceslor biologice, fnctionale la nivelul structurilor celulare.Biorezonanta este pefect compatibila cu orice alta terapie conventionala sau traditionala.

Autor: Articol preluat cu permisiune: www.altermed.ro

Scanarea electrodermala

Scanarea electroacupuncturala dupa metoda Voll (EAV, electro-acupuncture after Voll) are ca origine Germania, si este raspindita in intreaga lume. Se foloseste termenul de scanare in loc de diagnosticare, pentru a se evita confuzia cu alte metode de diagnostic medical. In Rusia este folosita pe scara larga de medicina conventionala inclusiv in spitalele militare.

Exista numeroase studii si cercetari publicate, care probeaza eficienta scanarii si terapiei prin biorezonanta.

Metoda implica masurarea conductantei electrice a unui anumit numar de puncte cheie de acupunctura.Fiecare din aceste puncte corespunde unor anumite organe si tesuturi din organism. In cursul masuratorii organul tinta primeste un foarte slab semnal electric care stimuleaza raspunsul. Daca organul este sanatos se inregistreaza un raspuns normal. In cazul in care acel organ incepe sa nu mai functioneze normal, atunci masuratoarea arata o valoare modificata. Prin scanarea organelor celor mai importante si compararea valorilor gasite cu valori codate de semnale electromagnetice ale unor organe bolnave, este posibil sa depistam nu numai daca exista o problema dar si sa determinam cauza care a produs-o. Metodele mai noi de masurare a electroconductantei lunctelor de acupunctura (Su Jok si Nakatamy) au adus un plus de precizie si au scurtat mult durata determinarilor.

Pe baza acestor rezultate se stabileste un tratament individual prin biorezonanta care se adreseaza cauzei care a produs perturbarea.Se vorbeste astfel de o reglare a sistemului bio-informational care sa permita mecanismelor de autovindecare sa actioneze.

Tratmentul prin biorezonanta interna nu foloseste deci o stimulare electrica ci preia semnalele produse de organism prelucrindu-le, dupa care prin normalizare sunt returnate organului interesat, producindu-se astfel efectul de normalizare homeostazica.

Prelucrarea informatizata permite sa se stabileasca unde exista semnale perturbate si sa evidentieze cauza care a produs acesta modificare, fie o cauza de mediu, fie ca rezultat al unei infectii (chiar datata cu multi ani in urma), predispozitie ereditara sau datorata unor factori psihologici perturbatori. In cazul unor boli cronice unde exista cauze multiple, este important ca acestea sa fie abordate intr-o anumita ordine.

Scopul diagnosticului si al tratamentului prin biorezonanta este deci acela de a restabili o circulatie optima energo-informationala la nivel de organe si sisteme, in rest natura are grija ca vindecarea sa se produca.In acest proces poate fi luat in considerare si aportul unor preparate homeopatice si suplimente nutritionale.

Cercetari in Europa de vest si Rusia au aratat ca folosirea metodelor biorezonante are efecte pozitive in 75%-85% din cazurile de: boli cardio-vasculare, bronho-pulmonare, boli cronice degenerative, tulburari endocrine, sindroame dureroase, probleme legate de rinichi si vezica urinara, boli dermatologice, alergii, afectarea sistemului imunitar, oboseala cronica, stres etc.

Numarul sedintelor de tratament variaza dupa vechimea boli si coeficientul de raspuns al individului. Nu exista doua persoane care sa reactioneze in acelasi mod astfel ca si numarul de sedinte este greu de apreciat.

DENAS - DT, Diagnostic si terapie prin biorezonanta

Dynamic Electro Neuro Stimulation este o metoda noua de tratament biorezonant destinat armonizarii energiei naturale a organismului, bazat pe electrostimulare neuronala si fenomenul biofeedback. Dezvoltat in laboratoarele secrete ale cercetarii spatiale din fosta URSS, dupa mai multe imbunatatiri DENAS a devenit accesibil si folosit pe scara larga in beneficiul sanatatii, in multe tari. Prima varianta numita SKENAR (Self biofeedback neurologic Adaptive Regulator) a fost experimentat in spatiul cosmic, pe cosmonauti si este bazat pe experienta medicala europeana si medicina orientala, precum si pe ultimile achizitii tehnologice in domeniul elctronicii aplicate. Stimularea dinamica electroneuronala se bazeaza pe actiunea asupra zonelor reflexogene si a punctelor de acupunctura ale corpului, prin scurte impusuri electrice si pe schimbarea dinamica a rezistentei electrice cu actiune reflexa in profunzime, ceeace conduce la schimbari simptomatice, hemodinamice, si homeostazice, cu influentarea pozitiva a tuturor mecanismelor patogenetice avind ca rezultat final ameliorarea si vindecarea a numeroase boli fara folosirea de medicamente.

Sistemul nervos central primeste informatii de la organele interne si trimite semnale catre acestea, sub forma impulsurilor electrice (neuroimpulsuri). Este posibil ca organele interne afectate de boala sa fie tratate prin anumite impulsuri electro-informationale, caracteristice pentru organismul uman, prin intermediul anumitor zone ale corpului unde respectivele organe se proiecteaza.

Aparatul DENAS genereaza impulsuri care au o baza fiziologica si au caracteristici similare cu cele ale organelor vizate. Aparatul permite detectia si tratamentul prin intermediul punctelor biologic active conform metodei Voll, scanarea cutanata si influentarea terapeutica prin biofeedback, detectia si tratamentul prin auriculoterapie, testarea medicamentoasa.

Aparatul "citeste" informatia receptionata la nivelul pielii, o proceseaza cu ajutorul "creierului electronic" si o returneaza organismului la nivelul zonelor reflexogene sub forma unor impusuri electrice de mica putere (BIOEEDBACK). Aceste impulsuri sunt percepute de sistemul nervos care mobilizeaza organismul in scopul refacerii functionale.

Acest sistem unic de biofeedback DENAS-organismul uman, asigura o eficientizare si individualizare a tratamentului, Impulsurile electro-informationale transmise de aparat avind componente de diagnostic si tratament.Valorile considerate normale pentru ogane si tesuturi sunt incorporate in memoria aparatului care "informeaza" sistemul nervos despre toate posibilile deviatii de la conditiile normale, ceece conduce la refacerea homeostaziei si a organelor afectate.

Acest aparat de diagnostic si tratament automat foarte eficient, este reprezentativ pentru trendul medicinei secolului XXI fiind neinvaziv, ecologic si fara efecte secundare, stimulind resursele proprii de vindecare ale organismului pentru eliminarea bolii sau ale oricarei disfunctii. Este o combinatie perfecta diagnostic-tratament pentru medicina secolului XXI. Eficienta terapiei DENAS este de 90% din care 60% din cazuri sunt perfect recuperate clinic iar 30% au o evolutie dinamica pozitiva.

Folosirea aparatului DENAS normalizeaza secretia hormonala, inbunatateste hemodinamica si trofismul pielei, fiind astfel un mijloc eficient de tratare a problemelor pielii, cresterea troficitatii, cu efect de regenerare si intinerire, prevenirea inbatrinirii premature a pielei, tratamentul ridurilor de expresie. Terapia DENAS este perfect compatibila cu oricare alt tratament. Supradozarea nu este posibila intrucit aparatul se deconecteaza automat la primirea informatiei prin procesul feedback, privind corectia efectuata.

Autor: Articol preluat cu permisiune: www.altermed.ro

Afectiuni tratate cu DENAS

Cu acest aparat pot fi tratate boli atat la adulti cat si copii, precum:

-Boli ale sistemului nervos central si periferic.
-Boli ale aparatului respirator: astm bronsic, bronsite, pneumonie, pleurite.
-Boli digestive: gastrite, ulcer gastric, hepatite, enterocolite, colecistite.
-Boli ale aparatului circulator: cardiopatia ischemica, sechele infarct miocardic, HTA.
-Boli urogenitale: pielonefrite: litiaza urinara, glomerulonefrite, cistite, tulburari menstruale, sterilitatea, fibroame.
-Stomatologie: dureri dentare, parodontite, procese inflamatorii.
-Afectiuni musculo-scheletale: artoze, artrite, edeme, mialgii, traumatisme, vindecarea rapida a fracturilor.
-Boli chirurgicale: limfadenita, hematoame, ulcere trofice.
-ORL: rinite, laringite, sinusite, otite, sindrom Meniere tulburari de auz, acufene.
-Oftalmologie: blefarita, conjunctivita, tulburari de vedere.
In boli cronice - se obtin amelorari importane ale simptomatologiei, comparativ cu tratamentele medicamentoase, in peste 70% a cazurilor.

DENAS DT are posibiltatea de testare medicamentoasa a suplimentelor nutritive si remediilor homeopate, prin metoda Voll si de diagnostic si tratament prin metoda auriculara (Nogier) cu ajutorul modulului "Biorepair"

Aparatul DENAS a fost si este folosit cu succes in departamentul de cercetare stiintifica al Spitalului Aviatiei Militare din Rusia, Institutul ce Cercetari in Chirurgia pediatrica, institutul de Neurochirurgie Burdenko, de catre medici de diferite specialitati din Rusia si multe alte tari din lume. Este inregistrat oficial ca aparat de diagnostic si tratament de catre Ministerul Sanatatii al Federatiei Ruse. Exista in lume aproximativ 4000 de dispozitive similare, folosite de medici de toate specialitatile, in aprox. 55 de tari. In Germania unde procedura a fost mult dezvoltata exista o experienta de peste 25 de ani. Studii stiintifice au demonstrat obiectiv eficienta si lipsa de nocivitate. In ultimile doua decenii sute de mii de pacienti din lumea intreaga au beneficiat de efectele benefice ale acestui tip de tratament.

Autor: Articol preluat cu permisiune: www.altermed.ro

Terapia cu microunde

Un alt proiect spatial secret sovietic, a implicat folosirea undelor de foarte inalta frecventa (EHF) in zona milimetrica a lungimilor de unda pentru telcomunicatii spatiale, descoperindu-se accidental ca aceste radiatii au efect benefic asupra sanatatii umane. Aceasta descoperire a dus la inventarea unor dispozitive capabile sa dirijeze radiatiile in zona punctelor de acupunctura. S-a constatat ca efectul este similar cu acela al remediilor homeopate.

Dispozitivul portabil stablizator de unde energetice DPSE, este destinat pentru tratamentul bolilor prin actiunea microundelor asupra punctelor biologic active de pe suprafata corpului.Designul si caracteristicile de unda ale acestui dispozitiv ofera anumite avantaje fata de alte dispozitive similare.Folosirea unui microprocesor pentru dirijarea spectrului de radiatii si designul original al antenei de emisie au permis sa se imbunatateasca esential parametrii caracteristici si anume:
-Obtinerea unei expuneri temporare stabile, semiautomate.
-Scaderea gradului de instabilitate al radiatiei in scopul distribuirii uniforme in tot spectrul de frecvente.
-Reducerea nivelului de radiatie in spectrul de frecvente esential.
-Polarizarea spiralata a radiatiilor spre stanga.
-Emiterea unui spectru de frecvente rezonante variabile, pentru orice pacient.
-Focalizarea radiatiei pe o zona redusa la 1mm de la o distanta de 3 mm. Aceasta permite folosirea dispozitivului si in auriculopunctura, unde densitatea mare a punctelor necesita o focalizare sporita.

Rezultatele testelor clinice au aratat o eficienta ridicta. Se subliniaza in special cresterea imunitatii organismului. Rezultate foarte bune au fost obtinute in tratamentul astmului bronsic, ulcerul gastro-duodenal, afectiuni cronice articulare si abarticulare, afectiuni ale prostatei, boli ginecologice, inclusiv sterilitatea etc.

Undele de foarte inalta frecventa (EHF) ocupa un spectru intre 30-300 GHz. O caracteristica principala este aceea ca radiatia milimetrica din spatiu este practic absorbita de atmosfera pamantului.Evolutia biologica a speciei umane a avut deci loc intr-un mediu sarac in radiatie EHF.Aceasta poate explica sensibilitatea biologica a organismului uman la acest gen de radiatie.Cele mai folosite unde EHF in terapie se situeaza in zona 4,9 mm (60.12GHz), 5,6 mm (53.33GHz) si 7,1 mmm (42.19 GHZ).Dispozitivul DPSE are o gama de frecvente intre 54GHz si 75GHz adica lungimi de unde intre 3,9 si 5,6mmm.

Radiatia de mica intensitate de mai sus este un tip de radiatie neionizanta si deci nu are nici un fel de efect distructiv asupra tesuturilor biologioce. Cu alte cuvinte este complect inofensiva.

Autor: Articol preluat cu permisiune: www.altermed.ro

Chiropractica

* Prezentare
* Beneficii



* Contraindicatii


Prezentare

Chiropractica este o tehnica de manipulare a vertebrelor din regiunile cervicala, dorsala si lombara. Ea poate fi utilizata si pentru leziunile de menisc sau ale gleznelor, pentru unele afectiuni ale tendoanelor, dar si pentru rupturile musculare vechi.



Fondatorul chiropracticii este David Palmer, care in 1895, a reusit sa-i redea unei persoane auzul prin corectia vertrebrelor cervicale. Conform teoriei elaborate de Palmer, numeroase probleme de sanatate pot fi cauzate de deplasarea vertebrelor care impiedica transmiterea normala a influxului nervos si circulatia normala a energiei vitale.


Chiropractica (numita si chiroterapie) este utilizata in special pentru remedierea deficientelor si blocajelor legate de sistemele osos, muscular si nervos. Scopul ei este acela de a ajusta vertebrele, de a combate blocajele si de a restabili echilibrul fiziologic. Ea contribuie de asemenea la corectarea tulburarilor biomecanice care afecteaza pozitia corpului, mobilitatea, circulatia sangvina si tonusul muscular si la reducerea durerilor cauzate de o inflamatie provocata de o miscare repetata

Vizita initiala se aseamana cu o consultatie medicala. Medicul chiropractician se informeaza intai despre starea de sanatate a persoanei, antecedentele sale medicale si despre problemele care o preocupa. Urmeaza apoi un examen fizic general si un examen detaliat al coloanei vertebrale si a locurilor dureroase. Uneori, el poate recomanda teste suplimentare (radiografie, analize de sange, ecografie, etc.) pentru a confirma diagnosticul si a verifica starea de sanatate a vertebrelor si articulatiilor.

Medicul chiropractician nu prescrie medicamente si nu recomanda interventii chirurgicale. El efectueaza unele tehnici de manipulare menite sa “ajusteze” coloana vertebrala. Corectarea deplasarii vertebrelor are rolul de a degaja nervii si maduva spinarii, permitand astfel corpului sa isi recapete capacitatea de autovindecare naturala.

Tratamentul propriu-zis al coloanei vertebrale, bazinului sau articulatiilor dureaza in general intre 10 si 20 minute. Medicul chiropractician poate da si sfaturi in legatura cu obiceiurile zilnice (nutritie, exercitii fizice, suplimente vitaminice, etc.)



Beneficii

Eficacitatea terapeutica a chiropracticii a constituit subiectul mai multor studii. Chiar daca aceasta terapie este utilizata in tratamentul unor afectiuni diverse, rezultatele contradictorii, lipsa de omogenitate si lacunele metodologice prezentate in literatura de specialitate impiedica afirmarea cu certitudine a eficientei chiropracticii. Cu toate acestea, mai multe studii au ajuns la concluzia ca tratamentul chiropractic are efecte benefice asupra unor probleme de sanatate diverse precum:

» reducerea lombalgiilor (durerilor lombare)
» tratarea cefaleelor (durerilor de cap)
» reducerea cervicalgiei (durerii in regiunea gatului)
» tratarea herniilor de disc si a altor disfunctii lombare
» tratarea menstruatiilor dureroase (dismenoree)
» reducerea frecventei si severitatii crizelor de epilepsie
» reducerea colicilor la copii
» tratarea astmului

Contraindicatii

» chiropractica nu este indicata pacientilor care sufera de osteoporoza
» probleme au fost raportate la persoanele care sufera de hernie de disc; totusi frecventa complicatiilor este foarte redusa

Dietoterapie

Introducere

Detoxifierea este un proces natural ce are loc continuu in organismul uman. Prin acest proces se realizeaza transfomarea in interiorul corpului, a unui produs toxic introdus in organism intr-unul sau mai multe alte produse netoxice ori cu toxicitate redusa si de eliminare a toxinelor prin urina, fecale, transpiratie si expiratia aerului.

Exista trei cauze care conduc la acumularea substantelor nocive in corp:

1) Ingerarea unei cantitati mari de alimente, cu mult peste necesarul organismului. Aceasta duce la suprasolicitarea sistemului digestiv, la digerarea si asimilarea incompleta a componentilor alimentari, avand ca rezultat formarea unor produsi neasimilabili ce devin toxici pe masura ce timpul de ramanere in organism, pana la evacuarea lor, creste.
2) Insuficienta eliminare a toxinelor din corp prin fecale (in caz de constipatie), prin urina (datorat consumului unei cantitati insuficiente de lichide), prin transpiratie (in cazul blocarii eliminarii prin piele a toxinelor cu substante cosmetice perspirante sau prin lipsa de aerisire a corpului, purtarea de haine sintetice direct pe piele etc.).
3) Consumul unor alimente care sunt recunoscute ca fiind otravuri pentru organism: carnea, zaharul si produsele zaharoase, cele care contin aditivi alimentari, produsele sintetice, ultrarafinate, alcoolul, cafeaua.
Autor: Dr. Adam Evelina
Cand avem nevoie de detoxifiere

Cum ne dam seama ca avem nevoie de detoxifiere?

Conform lui dr. Steinman, de la Academia Nationala de Stiinte din SUA, orice persoana sanatoasa are un nivel specific de toleranta la actiunea toxinelor, pentru mentinerea echilibrului biochimic si metabolic al corpului. In cazul in care cantitatea de toxine din corp se afla sub acest nivel, corpul se adapteaza si le elimina de la sine. “Oricum, spune Steinman, cand sistemul este depasit, mecanismul de aparare al corpului nu mai functioneaza si pot apare simptome ca: oboseala cronica, confuzie, irascibilitate etc”.

Testele de laborator pot indica de asemenea necesitatea detoxificarii. Testele includ analiza sangelui, urinei, scaunelor, precum si analiza firului de par. Medicii care nu sunt familiarizati cu procesele de detoxificare pot ezita sa faca asemenea teste. Persoanele care inteleg necesitatea unui program de detoxificare trebuie sa caute un terapeut care cunoaste si recomanda acest concept naturist.

Exista totusi si posibilitatea unei autoevaluari a gradului de incarcare a corpului nostru cu toxine, urmarind cele 10 semne ale intoxicarii organismului:

1) Apar frecvent stari de oboseala nejustificata, plictiseala, apatie, energie scazuta, chiar si in conditiile in care ne odihnim si ne hranim suficient.
2) Perioada de somn creste peste masura, ne este foarte greu sa ne trezim dimineata si ne simtim uneori mai obositi decat ne-am culcat.
3) Fecalele au un miros puternic exterem de neplacut. Transpiratia prezinta un miros patrunzator. Poate sa apara simultan un miros neplacut al respiratiei (halena).
4) Limba prezinta dimineata depozite albicioase.
5) Simtim tot mai frecvent nevoia de a manca dulciuri in cantitate mare; simtim nevoia de a consuma alimente prajite in ulei, grele, arse, excesiv sarate sau condimentate.
6) Apar una sau mai multe dintre starile depresie, anxietate, frica, nervozitate acccentuata si iritabilitate, isterie, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap, confuzie, plictiseala, indispozitie, dorinte sexuale intense si necontrolate.
7) Simtim o stare de greutate a membrelor si corpului in general. Resimtim “supraincarcarea” prin starea de tensiune la nivelul ficatului. Ne confruntam cu stari de ingestie, voma, greata.
8) Respiratia este de amplitudine redusa , insuficienta.
9) Exista una sau mai multe afectiuni de natura cronica (acnee, hemoroizi, psoriazis, migrene, constipatie etc.). Ne-am confrutat cu boli degenerative, de metabolism sau imunitate (printre care diabet, alergii, reumatism, artrita, cancer, boli ale sangelui, boli infectioase frecvente).
10) Suntem predispusi la obezitate sau depuneri dizarmonioase de tesut adipos pe diferite zone ale corpului.
Autor: Dr. Adam Evelina


Beneficiile detoxifierii

Experienta arata ca fara utilizarea detoxifierii, rezultatele tearpeutice sunt doar partiale, iar in cazul bolilor cronice, vindecarea este incerta, indiferent cat de scumpe ar fi medicamentele administrate. Nu intamplator dezintoxicarea periodica este recomandata de sute de ani, chiar si de preceptele religioase (in religia ortodoxa, posturile periodice, cu ocazia marilor Sarbatori crestine).
“Cred ca procesul detoxifierii prin diete speciale de purificare cu sucuri sau posturi negre este modalitatea care lipseste acum pentru sanatatea corpului si prevenirea bolilor cronice precum cancerul, probleme cardiovasculare, artrite, diabet si obezitate. Dieta moderna cu exces de proteine animale, grasimi, cafea, alcool si chimicale inhiba functionarea optima a celulelor si tesuturilor noastre. Eliminarea toxinelor si a reziduurilor va restabili functionarea optima si vitalitatea” -- spune dr. Elson Haas, director al Clinicii Marine de Medicina Preventiva si Educatie asupra Sanatatii din San Rafael, California.

ure si regimuri

Cele mai cunoscute si mai eficiente cure si regimuri de detoxifiere si purificare a organismului sunt:
- cura cu sucuri de fructe sau legume
- regimurile de cruditati sau hrana vie (de tip Gunter)
- regimul cu cereale Oshawa
- regimul ovo-lacto-vegetarian
- regimul alimentar cu orez si lapte,
- regimurile alimentare yang
- diferite forme de post (de la postul crestin in care se consuma numai vegetale la postul complet sau negru in care se bea numai apa).

Exista o serie de modalitati si procedee terapeutice de detoxifiere, care pot fi practicate in paralel cu unul din regimurile de mai sus:
- purificarea nazala si curatarea limbii,
- voma terapeutica,
- clisma,
- procedeul de purificare a intregului tub digestiv,
- purificarea sistemului limfatic etc.

Feng Shui
Cunoscut in Occident mai ales dupa anii 90, Feng Shui este o practica milenara al carei scop este acela de a stabili amplasarea, construirea si decorarea cladirilor, intr-un mod benefic pentru locuitorii lor pe diverse planuri: sanatate, fericire, prosperitate, etc. Termenul de Feng Shui este compus din cuvantul vant (Feng) si apa (Shui), simbolizand miscarea si echilibrul intre ceea ce se disperseaza si ceea ce retine.

Regulile Feng Shui decurg dintr-o observatie minutioasa a relatiilor dintre oameni si mediul in care traiesc si au fost verificate de-a lungul secolelor. In mod evident, premisa este faptul ca oamenii se simt mai bine, atat din punct de vedere fizic cat si psihic, intr-un mediu armonios si sanatos.

In general, Feng Shui nu pretinde sa trateze sau sa vindece boli, dar sustine ca o locuinta decorata in mod armonios poate contribui la redobandirea sanatatii sau la mentinerea ei. Pentru a fi considerat drept sanatos si armonios, mediul trebuie sa respecte fortele naturii, caci in viziunea chinezilor, fortele care controleaza universul, actioneaza si asupra oamenilor.

* Aplicatiile Feng Shui
* Principii de baza



* Simbolismul Feng Shui


Aplicatiile Feng Shui

Arta Feng Shui poate fi aplicata inainte de a incepe desenarea planurilor cladirii. Unele principii stabilesc alegerea terenului si amplasarea cladirii, precum si forma sa, orientarea, dimensiunile si repartizarea camerelor.
In cazul cladirilor deja construite, Feng Shui consta in aplicarea unor “remedii”:
» amenajarea spatiilor exterioare
» modificarea cailor de acces
» schimbarea destinatiei unor camere
» schimbarea locului mobilei astfel incat sa se modifice caile de circulatie
» degajarea unor spatii
» adaugarea sau inlocuirea unor culori
» adaugarea de obiecte simbolice (oglinzi, clopotele) sau elemente naturale (din regnul animal, vegetal sau mineral) pentru efectul lor stimulant sau relaxant (numite “corectori de energie”)

Se stie ca mai multi factori de mediu se pot cumula si dauna sanatatii, atat psihice cat si fizice: lumina sau culorile unei incaperi pot influenta starea de spirit; obiectele inutile duc la acumularea excesiva de praf, daunator pentru sistemul respirator; obiectele care amintesc de situatii triste va pot otravi incet existenta.

Principii de baza

In gandirea chineza, o conceptie unica asupra universului inglobeaza toate elementele, de la acupunctura pana la artele martiale si de la gradinarit la caligrafie. Aceasta filozofie se bazeaza pe o conceptie “energetica” asupra universului, care depaseste cadrul strict material, dar il inglobeaza.


Qi (sau chi) reprezinta energia fundamentala, prezenta atat in obiecte, in fiintele vii cat si in fenomenele naturale. Pentru ca un mediu sa fie considerat sanatos, Qi trebuie sa circule cu usurinta, dar sa nu se gaseasca in exces.


Asa cum cursul unei ape poate fi intrerupt, energia vitala Qi poate stagna intr-o casa, in general din cauza lipsei de spatiu si a aglomerarii. In alte situatii, ea poate sa dispara sau sa devina insuficienta, de exemplu atunci cand usa din fata a casei este situata in dreptul usii din spate.
Pentru ca forta vitala Qi sa se gaseasca in masura ideala, trebuie sa existe o armonie intre cei doi poli Yin si Yang (energia feminina si cea masculina), dar si intre cele 5 elemente, care simbolizeaza fazele de alternanta intre Yin si Yang: metal, lemn, pamant, foc si apa.



Intrucat Yin se caracterizeaza in special prin culorile inchise si reci si prin formele curbe, o incapere in care predomina Yin devine prea intunecata si dauneaza vitalitatii necesare pentru activitatile zilnice. In mod contrar, o camera in care domina culorii vii, deschise si unghiurile ascutite va deveni obositoare, din cauza prezentei excesive de Yang.


Prin urmare, respectul acestor principii naturale si utilizarea judicioasa a fortelor care stau la baza lor va permite cresterea caracterului benefic al unei incaperi. Aceasta practica poate fi comparata cu acupunctura: interventiile practicate in Feng Shui sunt ca niste ace introduse in punctul potrivit pentru a stimula fortele vitale sau pentru a anula fortele negative.


Trebuie precizat ca anumite aspecte ale fortei vitale Qi, precum luminozitatea pot fi percepute de toti, in timp ce altele sunt mult mai subtile. Prin urmare, daca vrem sa amelioram aspectul “energetic” al unei case, trebuie sa ne dezvoltam sensibilitatea si intuitia – sau sa apelam la un consultant Feng Shui.



Simbolismul Feng Shui

Feng Shui are o lunga istorie si este prezent pe un teritoriu extrem de vast, astfel incat a incorporat numeroase credinte si conotatii culturale locale.
Chiar daca diverse surse insista asupra capacitatii Feng Shui de a favoriza prosperitatea, preferinta occidentalilor se axeaza pe simtul estetic si calmant. In ceea ce priveste sanatatea, consultantii trebuie sa ia in considerare toate elementele fizice ale mediului ce pot influenta intr-un fel sau altul metabolismul: materialele nesanatoase, produsele toxice, campurile electromagnetice, apele subterane, liniile de inalta tensiune, etc.


Un numar mare de reguli Feng Shui decurg din simpla observatie, iar efectele benefice sunt imediat perceptibile (de exemplu, instalarea unei oglinzi intr-o camera mica va da impresia amplificarii spatiului). Dar, Feng Shui dispune si de o componenta simbolica foarte puternica, iar interpretarile sale variaza mult in functie de scoala de care apartine, de regiune, tara, maestru, etc. Multe practici nu tin decat de superstitie (credinta ca o statueta care reprezinta o caprioara favorizeaza longevitatea locuitorilor casei). Unele aspecte din Feng Shui traditional tin de astrologia chineza sau de tehnicile de divinatie, bazate pe calcule foarte complicate.


In timp ce unii prefera sa respecte cu strictete regulile Feng Shui, cu tot ceea ce contin ele misterios, altii se inspira din arta, fara a urma toate preceptele sale. Intr-un mod sau altul, grija acestei practici fata de mediul de viata nu poate fi decat benefica pentru sanatate, atat fizica, dar si psihica.

Fitoterapie

* Plante medicinale




FITOTERAPIE (phyton = planta +therapea = tratament) = ramura a terapiei care se ocupa cu mijloacele de prevenire si vindecare a bolilor prin remedii vegetale.

Tratamentul fito-terapeutic utilizeaza combinatii de plante medicinale sub diferite forme (pulberi vegetale, macerate la rece, extracte hidro-alcoolice, siropuri, lotiuni, unguente naturale etc) in vederea restabilirii echilibrului si a inlaturarii cauzelor care au generat boala.

Utilizarea plantelor medicinale in procesul curativ, presupune din partea medicului cunoasterea principiilor active din fiecare planta, a partilor utilizate, a actiunilor farmaco-dinamice, a afectiunilor in care plantele pot avea efect adjuvant.
Combinarea mai multor plante se face respectand compatibilitatea dintre acestea iar dozele administrate au in vedere puterea activa a fiecarei plante.

Tratamentul se adreseaza fiecarui pacient si nu afectiunii in general.
Are in vedere toate perturbarile care au aparut in organism, corelatia si determinarea dintre mai multe afectiuni.

Durata tratamentului dureaza intre o luna si sapte luni, in functie de afectiune. Exista si tratamente naturale pentru situatii de urgenta precum si tratamente eficiente in boli considerate incurabile. Durata tratamentului este determinata cel mai adesea de perseverenta si corectitudinea pe care pacientul le manifesta in realizarea tratamentului si de asocierea corecta cu alte terapii naturale.

Plantele medicinale reprezinta un domeniu incomplet studiat de mediile stiintifice oficiale.

Sotii Kirlian descopera la sfarsitul anilor 50 ca plantele au un camp bioenergetic. Ele sunt adevarate”relee” ce capteaza din mediu o anumita energie specifica. Prin administrarea de plante nesupuse vreunui tratament termic, aceste energii binefacatoare sunt aduse in aura pacientului generand transformari benefice uluitoare.
Doi cercetatori, Luise Kolisko si Ehrenfried Pfeiffer, redesopereau la inceputul secolului 20 faptul ca tiparul energetic si rezonanta specifica plantelor se mentin si pot fi evidentiate pornind doar de la pulberea sau seva plantei. Amestecand o solutie de clorura de cupru cu seva proaspata a unei plante, ei au remarcat aparitia in substanta cristalizata , a formei precise a plantei din care seva fusese extrasa. Cunoscute sub numele de paligeneza, fenomenele de reaparitie a formei plantei pornind de la cateva fragmente de pulbere, cenusa sau seva au fost de natura sa puna in evidenta, intr-un mod de netagaduit existenta “tiparelor” energetice ale plantelor.

FITOTERAPIA respecta principiul non nocere, nu exclude alte terapii naturale, este accesibila oricui si are indicatii in toate afectiunile cunoscute.


Homeopatie

* Afectiuni tratate homeopat



* Remedii homeopatie


Homeopatia- “cel mai complet sistem stiintific de vindecare, pe care omenirea l-a cunoscut”.
John H. Clarke.

Termenul homeopatie deriva din grecescul “homeos”, insemnind similar si “pathos”, care inseamna boala. Homeopatia este un sistem de tratament medical care trateaza boala cu un agent diluat si potentat , care la un subiect sanatos ar produce aceleasi simptome ale unei boli manifeste. Principiul a fost remarcat inca de Hipocrate care a observat ca anumite palante medicinale administrate in doze mici si foarte mici, tind sa reproduca aceleasi simptome care apar atunci cind sunt aministrate in doze toxice. Adevaratul parinte al homeopatiei este insa medical german Christian Samuel Hahnemann (1755-1843). Acesta a observat ca dozele mari dintr-un remediu bine indicat agraveaza conditia bolnavului si a inceput sa experimenteze cu cantitati din ce in ce mai mici de remedii apte sa produca vindecarea. Astfel a descoperit ca doze inalt diluate de substanta activa, potentata (scuturata de mai multe ori), sunt capabile sa produca vindecarea rapid. Luind de exemplu o picatura din tinctura mama, adaugind 99 de picaturi de diluant (apa distilata sau alcool) si scuturind-o de un anumit numar de ori, se obtine o prima potenta centesimala. Daca din aceasta dilutie potentata se ia o picatura si se aduga alte 99 picaturi de diluant, se obtine a doua dilutie centesimala. In acest mod Hahnemann a ajuns pina la a 30-a dilutie, contimuind mai tirziu sa experimenteze cu dilutii mai mari care sa duca la obtinerea vindecarii.

Odata convins de proprietatile substantelor diluate si potentate, Hahnemann a inceput sa experimenteze pe sine insusi cu diferite substante, pentru a afla simptomele pe care acestea le produc, inainte de a sti care simptome pot fi eradicate.

Si-a luat astfel sarcina de a proba (proving) efectul unui mare numar de substante, intrucit pina cind aceste efecte nu erau cunoscute (simptomele) nu putea fi vorba de a le utiliza in tratamentul si vindecarea unor simptome similare la o persoana bolnava.

Hahnemann a supravegheat “pruvinguri” cu meticulozitate, pe un mare numar de subiecti sanatosi si a inregistrat simptomele conform cu descrierea exacta facuta de acestia, timp de mai multe zeci de ani. Aceste inregistrari au fost aranjate pe capitole, intr-o anumita ordine si publicate din timp in timp, constituind asa numita Materia Medica Pura.

Tot Hahnemann afirma ca la baza procesului de imbolnavire sta o tulburare a dinamicii si a energiei vitale a organismului care are initial un stadiu psihic, apoi functional si ulterior organic.

Urmasii lui Hahnemann au adaugat si continua sa adauge multe alte remedii bazate pe “pruvinguri”, care au imbogatit si continua sa imbogateasca homeopatia, astfel incat cu greu s-ar putea gasi o boala sau stare morbida care sa nu-si gaseasca similitudinea in remediile descrise.

Remediile “potentate” se prezinta sub diferite forme: solutii, granule, supozitoare, globule, pudra. In conceptia homeopatica actiunea remediului se produce mai intii asupra simptomelor importante care care deranjaza cel mai mult bolnavul, apoi asupra celor mai putin importante. Conform ”legilor lui Hering”, vindecarea se va produce intodeauna de la interior spre exterior, de sus in jos si in ordinea inversa a aparitiei simptomelor.

De multe ori dupa administraea primei doze se poate produce o agravare trecatoare a simptomelor care indica o actiune a remediului in sensul vindecarii.

De regula ameliorarea urmeaza destul de rapid in raport cu natura si vechimea bolii, starea generala a organismului (forta vitala), virsta pacientului si puterea remediului.Homeopatia actioneaza rezonant cu constitutia pacientului. O singura doza in dilutie inalta din remediul constitutional poate actiona "acordand" sistemul asa cum nici o alta terapie nu o va putea face.

Prima consultatie homeopatica dureaza circa o ora, cautindu-se obtinerea unor informatii cit mai amanuntite, de multe ori trecute cu vederea de pacient, in scopul obtinerii unui tablou complet al pacientului si al suferintelor sale. Pe baza acestor informatii medicul repertorizeaza cazul si decide remediul cel mai potrivit starii prezente a pacientului, precum si dilutia necesara. Exista astazi programe computerizate care usureaza munca medicului in cautarea remediului potrivit pe baza repertorizarii simptomelor individuale caracteristice.

Homeopatia si-a cistigat o reputatie binemeritata in lumea de azi a medicinei alternative fiind una din cele mai cautate si sigure metode de tratament. Exista mai multe teorii care incearca sa explice actiunea remediului.

Luis Ray folosind metoda termoluminiscentei, demonstreaza ca la dilutii inalte, succesive si dinamizate, apa prezinta efectul de memorie, confirmind asfel teoria lui Jacques Benveniste (1988)- "New Scientist" journal, Jun 2003.

Avantajele tratamentului homeopathic constau in lipsa de toxicitate si efecte secundare, nu creaza dependenta, iar costurile sunt reduse.

Principiile homeopatiei
Homeopatia porneste de la faptul ca vindecarea trebuie sa se concentreze pe intelegerea pacientilor si nu a bolilor.

Cum sa folosim remediile homeopate
Alegeti remediul potrivit pentru simptomele pe care le aveti. Daca nu urmati medicatia sub supravegherea unui medic, folositi o concentratie mica. Multi medici homeopati sugereaza ca remediile sa fie luate in felul urmator...

Masajul chinezesc Tuina (Tui Na)

* Introducere in Tui Na




Introducere in Tui Na

Masajul chinezesc Tui Na este o metoda terapeutica orientala, utilizata in China de peste 2000 ani. El difera de tehnicile de masaj occidentale, in special datorita conceptului energetic pe care se bazeaza (armonizarea fortei vitale Qi), dar si a multiplicitatii metodelor sale. Prin efectuarea masajului si a tehnicilor Tuina, se urmareste restabilirea unui flux armonios al fortei vitale Qi prin corp, permitand astfel organismului sa se vindece de la sine intr-un mod natural.
Tehnicile utilizate variaza in functie de zonele supuse tratamentului, de tipul dezechilibrului, varsta si constitutia pacientului. Astfel, terapeutul pune in aplicare peste 300 tehnici de masaj, clasificate riguros in functie de forta si functia lor. In general, terapeutul utilizeaza degetele, palma, mana, antebratul sau cotul in executarea acestor tehnici, dar uneori chiar si picioarele sau genunchii.


Masajul Tui Na face parte, alaturi de acupunctura, dietetica, fitoterapie si gimnastica energetica (Qi Gong si tai chi), din cele 5 ramuri ale medicii traditionale chineze (MTC).


Drept metoda terapeutica, masajul Tui Na este prescris in mod normal in urma stabilirii unui bilant energetic de catre un doctor in medicina chineza. Dar, el poate fi utilizat pur si simplu drept masaj de relaxare sau pentru "armonizarea energetica".


Tui Na actioneaza asupra unor parti si functii diferite ale corpului. El elimina blocajele si stimuleaza capacitatile de autovindecare ale organismului. In plus, favorizeaza circulatia sangvina si energetica si contribuie la diminuarea durerii. Deseori utilizat in combinatie cu alte terapii ale MTC, masajul chinezesc Tui Na este utilizat pentru atenuarea unui numar mare de afectiuni frecvente (guturai, migrene, constipatie, nervozitate), dar si de afectiuni legate de sistemele muscular si osos (tendinita, bursita, dureri articulare).


Intr-o sedinta tipica, pacientul este asezat pe o masa de masaj sau pe o saltea. Terapeutul examineaza problemele sale specifice si incepe sa aplice o metoda adecvata de tratament. Se insista cu precadere asupra locurilor dureroase, a punctelor de presopunctura, a meridianelor energetice, a muschilor si articulatiilor. Unii terapeuti utilizeaza chiar si plante medicinale pentru a grabi vindecarea. Sedintele dureaza de la 30 minute la o ora. In functie de problemele specifice ale pacientului, acesta poate efectua in acelasi timp si alte tratamente. Pacientul se simte de obicei relaxat, dar plin de energie datorita masajului chinezesc.


Masajul Tui Na castiga rapid in popularitate, devenind o extensie terapeutica a metodelor occidentale de masaj. Simplitatea sa si centrarea pe anumite probleme de sanatate, spre deosebire de tratamentele generalizate, il fac o alternativa excelenta pentru masajul suedez.

Reflexoterapie

* Introducere in reflexoterapie
* Istoric
* Mod de actiune



* Beneficiile reflexoterapiei
* Contraindicatii


Introducere in reflexoterapie

Reflexoterapia este o metoda de tratament ce actioneaza asupra unor puncte reflexogene din talpi pentru a vindeca intregul organism.

Reflexoterapia are drept scop mobilizarea proceselor de autovindecare a corpului. Ea consta in exercitarea unei presiuni sustinute, cu varful degetelor, asupra unor zone sau puncte situate in talpa si care corespund unor organe sau functii ale organismului. Alte puncte reflexogene, situate in alte parti ale corpului, pot fi de asemenea stimulate in cadrul unei noi forme de reflexoterapie, numita integrala sau tibetana.
Reflexoterapia nu este o tehnica de masaj, desi la prima vedere acestea pot parea asemanatoare. Ea este mai degraba inrudita cu shiatsu sau cu acupunctura. Reflexoterapia nu pretinde sa vindece boli si afectiuni specifice. In schimb, ea vizeaza reducerea durerilor provocate de un numar mare de afectiuni: dureri de cap sau de spate, sindromul premenstrual, stres, dificultati respiratorii, scleroza in placi pana la efectele neplacute ale chimioterapiei.

Hartile punctelor reflexogene

Intre diverse harti utilizate in reflexoterapie, se pot constata diferente in ceea ce priveste amplasarea punctelor reflexogene. Acest lucru se poate explica prin doi factori. In primul rand, terapia continua sa evolueze, iar identificarea pozitiei punctelor poate varia usor in functie de cercetari si de practica clinica. In al doilea rand, hartile utilizate in reflexoterapie sunt doar orientative. Pozitia exacta a punctelor reflexogene poate varia usor, in functie de morfologia individului.
In principiu, un terapeut cu experienta poate sa identifice punctele cu precizie in functie de reactiile pacientului. Drept exemplu, o persoana care are probleme cu ficatul poate simti o anumita durere atunci cand este apasat punctul reflexogen care corespunde acestui organ.

Istoric

Desi arta reflexoterapiei era cunoscuta in Egiptul antic, India si China, in Occident aceasta terapie a fost introdusa de-abia in 1913 de catre doctorul William Fitzgerald. Acesta a observat ca anumite puncte reflexogene din talpi si palme corespund unor zone si organe ale corpului.

Incercand sa gaseasca o metoda de anestezie in chirurgie, doctorul american William Fitzgerald a descoperit ca durerea resimtita de pacientii sai se estompa prin aplicarea unei presiuni asupra unor anumite puncte ale corpului. Astfel, el a pus bazele reflexoterapiei moderne, prin elaborarea unei teorii ce imparte corpul, din cap pana in picioare, in zece zone energetice, fiecare fiind legata de puncte precise ale corpului: punctele reflexogene.


Plecand de la descoperirile facute de doctorul Fitzgerald, asistenta sa -Eunice Ingham – a pus bazele reflexoterapiei asa cum o cunoastem astazi. Ea este autoarea primului tratat de reflexologie moderna in care intreg corpul este “cartografiat”, fiecarui organ corespunzandu-i un punct din talpa sau palma.

Mod de actiune

Mai multe ipoteze au fost propuse pentru a explica modul de actiune a refleterapiei. Astfel, stimularea anumitor puncte poate mobiliza energia vitala (Qi), intr-un mod asemanator acupuncturii. O alta ipoteza sustine ca reflexoterapia favorizeaza producerea de endorfine, stimuleaza nervii legati de anumite organe si amelioreaza circulatia limfei in organism. In sfarsit, efectele reflexoterapiei au fost explicate prin faptul ca ea dizolva depozitele care se formeaza in anumite zone ale picioarelor din cauza unui exces de acid uric. Niciuna din aceste ipoteze nu a fost demonstrata stiintific.


Chiar daca reflexoterapia este tot mai mult utilizata ca un tratament naturist, fie de catre specialisti, fie in cadrul familial, ea nu este recunoscuta in mod oficial. In plus, reflexoterapia este deseori contestata in mediul medical. Pe de o parte, adversarii sai o considera drept o metoda de relaxare, fara a avea un efect terapeutic real. Pe de alta parte, partizanii sai doresc ca reflexoterapia sa fie inclusa intre practicile medicale recunoscute.

Beneficiile reflexoterapiei

Desi studiul efectelor terapeutice ale reflexologiei este de abia la inceput, unele rezultate sunt incurajatoare. Majoritatea studiilor insa, sunt de mica anvergura sau preliminare. Cercetarile trebuie deci sa continue pentru a se putea stabili cu certitudine eficienta reflexoterapiei in tratamentul unor afectiuni precise.

Printre beneficiile reflexoterapiei se numara:


- reducerea simptomelor cauzate de sindromul premenstrual
- atenuarea problemelor provocate de sarcina - reflexoterapia are efecte benefice in cazul femeilor insarcinate.
- tratarea durerilor de cap – efectele apar dupa un tratament de maxim 6 luni
- reducerea durerilor de spate
- diminuarea simptomelor sclerozei in placi
- reducerea problemelor intestinale – in special pentru pacientii tineri care sufera de constipatie cronica sau de incontinenta fecala.

Contraindicatii

Reflexoterapia este o metoda de tratament ce pare sa nu comporte riscuri importante. Cu toate acestea, femeile insarcinate trebuie sa fie prudente, deoarece unele puncte reflexogene pot declansa travaliul sau amplifica miscarile fetale.

De asemenea, persoanele care sufera de cancer sau de diabet, precum si cele cu probleme legate de sistemele circulator si limfatic trebuie sa ia precautiile necesare.



Shiatsu - Masaj japonez

* Introducere in Shiatsu




Introducere in Shiatsu

Shiatsu este o tehnica de masaj de origine japoneza, care utilizeaza atingerea pentru a restabili circulatia energiei vitale (Qi), in zonele corpului in care aceasta este deficitara sau se gaseste in exces. Shiatsu consta in tehnici de aplicare de presiune cu degetele, dar si cu palmele, pumnii, coatele sau chiar cu genunchii asupra unor puncte precise (punctele de acupunctura), situate de-a lungul meridianelor si care controleaza un organ sau o functie specifica a organismului. Cu alte cuvinte, este un tip de acupunctura fara ace.


In functie de dezechilibrul energetic, terapeutul va utiliza si alte tehnici (masaj, rotirea articulatiilor, stretching, vibrare) pentru a elimina blocajele, a stimula punctele slabe si pentru a activa fortele naturale de autovindecare. Avand radacini in medicina traditionala chineza, shiatsu concepe sanatatea (fizica, psihica si mentala) drept un intreg, in conformitate cu teoria despre Yin si Yang - cei doi poli ai energiei opusi, dar in acelasi timp complementari, legati de cele 5 elemente care insufletesc si mentin toate formele de viata din univers. Pe plan psihic, shiatsu da nastere unei senzatii de relaxare si unei stari de bine.
Japonezul Tokujiro Namikoshi este cel care a creat shiatsu modern. Tehnica sa a inceput sa se contureze inca de la varsta de 7 ani, izvorand din incercarea de a-i reduce durerile mamei sale care sufe
Editat de kares 31-01-2010 04:38 AM
Avatar utilizator
kares
General Member

Postări: 12

RE: Sănătatea.
by: kares, 14-05-2009 10:05 AM (#2)

[quote]kares a scris:
Stimaţi Vizitatori !

Acest topic este în curs de formare.Mai multe informaţii despre sănătate ,găsiţi la topic : Despre sănătate click aici http://www.oradea...ead_id=238

Vizitaţi în luna Martie !
Editat de kares 17-02-2010 12:58 AM
Avatar utilizator
kares
General Member

Postări: 12

RE: Sănătatea.
by: kares, 14-05-2009 10:09 AM (#3)

Stimaţi Vizitatori !


Bine aţi venit la tema Anatomia Omului. După ce aţi citiţi ,faceţi un click şi puteţi să-l vedeţi imagini.Sursa:http://www.anatomymd.g.../index.htmAici găsiţi mai multe informaţii despre Anatomia Omului!!!
Sistemul muscular, -respirator, -nervos, -digestiv, -excretor, -endocrin.Simţuri.Nutriţia. Celula.


Cuvintele ingrosate sunt
termeni anatomici si poate nu va sunt cunoscuti. Folositi dictionarul :

http://www.anatomymd.g...tionar.htm

Vizitaţi situl:http://groups.google.c...mia-omului



Scheletul

Scheletul uman este format din 206 oase separate, unite între ele prin diferite articulatii. Marimea, respectiv forma diferitelor oase este determinata de functia anatomica. Cel mai mare os este femurul, având 50 de centimetri, iar cel mai mic este scarita (2,6 mm), una din oscioarele auditive.
Oasele pot fi împartite în patru mari grupe.

Oasele lungi sau cilindrice dupa cum le arata si denumirea, sunt alungite, usor curbate, au rolul de a amortiza socurile. Din aceasta categorie fac parte oasele gambei, bratului, degetelor.

Oasele scurte, (sau cubice) sunt colturoase, groase. Asa sunt de exemplu oasele carpiene si tarsiene.

Oasele neregulate, conform denumirii, au forme si dimensiuni variate. Formeaza unele portiuni ale fetei si spatelui. În final, oasele late-coastele, craniul, spata - reprezinta scuturi ale organelor vitale.


Muschi si oase
Peste 500 de muschi – asa-numitii muschi scheletici – se ataseaza de oasele noastre. Muschii se insera pe oase prin intermediul prelungirilor numite ligamente. În timpul miscarii, muschii corespunzatori se contracta, deplasând osul care apartine de acestia. Muschii si oasele formeaza împreuna cele mai mari sisteme organice ale organismului nostru: sistemul osos si muscular. Scheletul este flexibil datorita articulatiilor care unesc oasele. Unele articulatii sunt însa fixe, oasele fiind sudate între ele la nivelul marginilor, astfel încât par a fi un singur os. Asa de exemplu, osul pereche al bazinului (osul coxal) este format de fapt din trei oase: portiunea superioara este iliumul, partea inferioara, anterioara este pubisul, iar cea posterioara esteischiumul. La noii nascuti ti la copii, aceste oase se pot deplasa unul fata de celalalt, dar pâna la maturitate se osifica complet. O alta categorie importanta a legaturilor interosoase este articulatia mobila, dar masura miscarii este variabila. Cea mai mare articulatie a organismului nostru, articulatia genunchiului de exemplu functioneaza ca o balama: permite miscarea înspre înapoi a gambei, dar nu permite miscari laterale si orientate înainte. La fel functioneaza si articulatiile degetelor. Articulatia coxo-femurala, dintre osul bazinului si femur, este însa o articulatie numita sferica, sau libera: suprafata sferica a capului articular al femurului se potriveste în cavitatea articulara a bazinului. Aceasta structura confera o mobilitate deosebita a articulatiei, permitând miscari ample înainte, înapoi si lateral. La fel este si articulatia umarului (între humerus si spata).


Articulatiile coloanei vertebrale
Coloana vertebrala umana este formata din 26 de oase separate: vertebre; acestea sunt unite prin articulatii. Vertebrele se deplaseaza putin fata de vertebrele învecinate, dar aceste deplasari mici, adunate la un loc determina o flexibilitate deosebita a coloanei vertebrale. Daca nu ar fi asa, nu ne-am putea apleca în fata, în spate sau lateral. La întâlnirea capului si al coloanei vertebrale gasim un alt tip de articulatie. Datorita celor doua proeminente (condili) ale osului occipital care se potrivesc în cavitatile articulare ale prime vertebre, ne putem apleca capul înainte si înapoi. Prima vertebra cervicala se numeste atlas (dupa titanul din mitologia greaca, care tine pe umeri întreaga lume). Atlasul, de forma unui inel, se potriveste cu a doua vertebra cervicala, axis. Articulatia dintre cele doua vertebre se numeste articulatie pivotanta, care permite rotirea capului la stânga si la dreapta. La fel functioneaza si articulatia cotului, care permite rotirea antebratului. Cele mai simple articulatii scheletului sunt probabil cele în care o suprafata articulara aluneca peste cealalta. O asemenea articulatie este între rotula si extremitatea distala a femurului, sau între oasele carpiene. Oasele care se articuleaza în sa , se pot deplasa în directii diferite, dar nici unul nu se poate deplasa fata de celalalt os. O asemenea articulatie este între osul metacarpian al degetului mare si oasele carpiene. Datorita acestei caracteristicile articulatiei în sa, ne putem întoarce degetul mare spre palma. Fara aceasta capacitate, ne-ar fi foarte greu sa apucam obiectele.

Structura interna a oaselor
Oasele organismului viu nu sunt deloc atât de uscate, albe si rigide, precum am putea crede vazând scheletele expuse în muzee. Osul viu este de culoare cenusie, fiind acoperit de o membrana rezistenta – periost, - prin care patrund vasele sangvine si nervii destinati oaselor.
Desi par a fi compacte, în realitate sunt pline de mici cavitati. Sub periost urmeaza compacta osului, sau tesutul osos de tip Havers. Daca facem o sectiune transversala la nivelul unui os, în tesutul compact putem observa o multitudine de mici cercuri. Aceste asa-numite canale Havers strabat longitudinal osul, având rolul de a adaposti vasele si nervii care patrund din periost în os. În jurul acestor canale, în mici lagune osoase, sunt situate niste celule de dimensiuni microscopice: celulele osoase sau osteocitele, care formeaza partea solida a osului.
Stratul poros, buretos, care se întinde sub tesutul compact, se numeste tesut osos spongios, cu toate ca si acesta este solid. În sfârsit, în interiorul osului, întâlnim maduva osoasa. Aici este produsa marea parte a celulelor sangvine.


Regenerarea oaselor
Asemeni celorlalte organe, si oasele sunt în permanenta schimbare, se uzeaza si se regenereaza. Sub efectul fortelor care actioneaza asupra oaselor, de la nastere, pâna la moarte, se produce dizolvarea tesutului osos vechi si formarea tesutului osos nou. Aceasta înseamna, ca în primul rând se transforma oasele regiunilor corporale puternic solicitate. Calaritul, de exemplu, determina regenerarea oaselor coapsei si fesei.
Acele oase care nu sunt solicitate atât de intens, slabesc. Daca cineva se misca putin pe o perioada mai lunga, de exemplu din cauza unei boli, oasele lui vor fi mai slabe.
Oasele pot fi comprimate, si nu sunt atât de fragile: se pot îndoi putin si pot amortiza energia unor lovituri mai mici sau zguduituri. Când sarim, asupra oaselor noastre actioneaza forte extrem de mari. Femurul rezista la o presiune atât de mare, ca si când pe fiecare centimetru patrat s-ar distribui greutatea unui hipopotam. Însa în anumite situatii, osul se poate crapa sau se rupe cu usurinta.

Vindecarea oaselor
Medicul repune fara întârziere osul fracturat, deoarece imediat dupa accident încep procesele de vindecare. La început se formeaza un hematom mare între capetele osoase fracturate, apoi substantele minerale sunt îndepartate de la nivelul fracturii prin intermediul sângelui. Între timp, cheagul de sânge este împânzit de o retea fibroasa, care va prinde capetele fracturate. Osteocitele care migreaza în reteaua fibroasa vor forma un os nou, puternic.
Aproximativ în 3 saptamâni ia nastere acea formatiune osoasa bogata în calciu, care va uni din nou capetele osoase fracturate. Aceasta formatiune, numita calus, se transforma treptat în tesut osos adevarat. În urmatoarele luni si ani se netezesc proeminentele sau muchiile eventual ramase la nivelul fracturii, osul fiind ca înainte de fractura.
osos3.jpg
Avatar utilizator
kares
General Member

Postări: 12

RE: Sănătatea.
by: absolutep0wer, 19-05-2009 09:46 PM (#4)

salutare tuturor ca nou membru al acestui forum
Avatar utilizator
absolutep0wer
General Member

Postări: 1

Opţiuni
Salt la forumul: